Filmul este o experiență, și mi s-ar părea suculent de atractiv un documentar de tipul ”making of”. 7/10
Domnișoara Christina - După jucăușul ”Bună, ce faci?”, regizorul Alexandru Maftei propune această adaptare după Eliade. Filmul are un plus mare în ceea ce privește imaginea (felicitări, Radu Aldea!) și parțial selecția distribuției. Minusurile filmului vin dinspre distribuție. Actorul principal, Tudor Istodor eșuează în tentativa sa de clădire a personajului Egor. Cred că ar fi fost un foarte bun actor din perioada mută. De altfel, toți actorii dau dovadă de foarte multă expresivitate (poate și datorită lui Radu Aldea), însă când deschid gura...cămin cultural, nu altceva. Singurul actor din distribuție care-mi pare credibil în rol este Ovidiu Ghiniță (Nazarie). Personajul său este puternic conturat, radiază naturalețe și firesc. E de amintit și faptul că pentru prima dată într-un film românesc, un copil îmi pare a avea un joc artistic (aproape) normal, necrispat sau fals, e vorba de Ioana Sandu (Simina).
Altfel, derularea povești este fluidă, deși finalul pare a fi din alt film decât începutul filmului! Filmul începe cu agonia lui Egor, rob al bletemului Christinei de a o iubi fără scăpare, însă finalul filmului se precipit și nu închide în buclă această concluzie. Păcat. 6,5/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu