Flux informativ

La scara istoriei, luna februarie a anului 2014 va ramâne pentru România, ca luna furtunii mediatice dedicate Ucrainei/Rusiei și a Procesul Transferurilor. Într-o lume super informatizată și informatic-mediatizată, discuțiile se poartă la un nivel ridicol de rudimentar. De abia acum ies la iveală tot felul de condiții/restricții/etc ale independenței Ucrainei din anii 90, astfel încât multe chestii ce se întâmplă prin Crimeea sunt încă în limitele acelui act de independență. Dar altfel Facebookul, Twiterul sau asociațiile dualiste moderatori tv-oameni politici gâlgâie de indignări și apeluri la memorie/Patrie/vigilență...
Pe de altă parte întreaga societate românească a pornit un război mediatic în jurul Baciului, Gică Popescu, căpitanul Barcelonei! Trilioane de păreri, aidoma firimiturilor strălucitoare de jar, se animă în jurul nostru dezbinându-ne ca Moise Marea Moartă: Gică, Idol sau Hoț? Iarăși suntem copleșiți de informații dar nu dibuim miezul chestiunilor în dezbatere. Gică Popescu, aidoma celorlalți condamnați, trebuie privit ca o monedă cu două fețe, capul cu fotbalistul de succes, pajura cu impresarul necinstit. Mai degrabă, și acesta e cazul lui Copos, toți cei condamnați trebuia să ajunga după gratii mai devreme și pentru motive mult mai clare. Întrebați-l pe Copos despre activitatea din UTC, despre BTT...
O tempora!

(de aici)