luni, 30 septembrie 2013

Revolta conștiinței stradale

Odată cu încheierea perioadei estivale de la noi sau de la bulgari, turci și greci, guvernul VV Ponta se trezi în fața unei situații neobișnuite. Subit și din neant, populația tânără a țărișoarei porni a huidui grija guvernului pentru locuitori comunei Roșia Montană, și prin ricoșeu grija umanitară pentru firma canadiană Roșia Montana Gold Corporation.
Șocul tuturor spectatorilor  acestor manifestații maraton din București sau din țară este nu atât față de actul în sine al manifestării, cât al numărului și vârstei participanțiilor. Mulți și tineri. Ideologia lor ține de lumea internetului, și mai puțin de ecoul indicațiilor tv. Sunt atât de tineri încât mulți dintre ei nu aveau vârsta legală la ultimele votări. Destui sunt atât de scârbiți de realitatea contemporană românească încât nu au votat niciodată nimic și pe nimeni.
Nu sunt proști, știu cine a fost Che Guevara și totuși își strigă lozincile anti-globalizare îmbrăcați cu tricouri de pe care zâmbește Che. Sunt sensibili la problema ecologistă a viitorului proiect RMGC, dar nu văd mai departe de ziua de azi. Le adie o primăvară arabă printre rânduri, dar le lipsește (aidoma clasei politice conducătoare) viziunea.
N-au lider pentru că sunt împotriva liderilor.
Probabil că și producția României de falși-lideri, indivizi egocentriști din familia geopolitică Dan Iosif (RIP), Cazimir Ionescu, Marian Munteanu sau Aurelian Pavelescu, nu mai e ce a fost odată. Așa încât manifestarea (sinceră) lâncezește pe o temă impusă, și nu devine epicentru unui nou mod de conștiință civică.
De acea, nu cred că vor ieși în stradă mii de tineri români, neîmbâcsiți de zgura anilor ceaușiști, pentru a protesta împotriva tăcerii unanime în ceea ce privește anonimatul Vișineștiilor și Ficiorilor din alte domenii, cum ar fi:
- medicină, cine a plătit cu închisoare pentru legea avorturilor din perioada ante-89? Pentru penuria de medicamente? Ceaușescu nu reușea de unul singur;
- învățământ, cine a plătit cu închisoare pentru orele impuse de învățământ politic din perioada ante-89? Pentru campaniile înjositoare de muncă în agricultură? Ceaușescu nu reușea de unul singur;
- arhitectură, cine a plătit cu închisoare pentru demolarea Bucureștiului din perioada ante-89? Pentru proiectarea Cartierelor Dormitor? Ceaușescu nu reușea de unul singur.

Pentru toate aceste întrebări, cei ieșiți în stradă contra RMGC nu au replică.
De fapt, nu au viziune.

joi, 26 septembrie 2013

Culmea ghinionului

Am jucat ieri GTA V și astazi am primit 2 amenzi pentru depășirea vitezei legale și 3 amenzi pentru circulația fără rovignetă în afara localității Los Santos, județul San Andreas!

luni, 23 septembrie 2013

Cronica de film

Pelicula Rock of Ages (2012) reprezintă un caz relativ straniu de succes de Broadway, respectiv șușă de Hoolywood. Filmul împănat cu vedete, dar și proaspeți aspiranți la gloria celei de-a 8-a arte, nu este altceva decât o înșiruire de clipuri video, un soi de MTV a la long, toate cele 90 de minute ale filmului nefiind altceva decât o (reușită, dealtfel) colecție de evergreen-uri rock din anii 80.
Nu am văzut spectacolul de pe Broadway, dar tare îmi e teamă că nici regizorul Adam Shankman nu l-a văzut. Rock pentru totdeauna (titlul românesc) are o anumită predictibilitate a scenariului, însă în cel puțin două scene regizorul a ales o abordare nefericită.
Dacă scena de cine-verite dintre Alec Baldwin și Russel Brand este penibilă și fără nicio noimă în desfășurarea acțiunii filmului (enjoy it!), transpunerea cinematografică a succesului trupei Foreigner, ”I want to know what love is” este tratată într-o cheie neserioasă, demnă de Las Fierbinți, în niciun caz de Tom Cruise!
Filmul este perfect de urmărit în varianta soundtrack, în drumețiile de-a lungul Patriei.

duminică, 15 septembrie 2013

Vine şcoala!

Băiatul meu adolescent are o dezvoltare proprie vremurilor. Este dependent în mare măsură de internet, fiind un fan dedicat jocului Guild Wars. Adicţia nu este atât înspre joc, cât înspre lumea din jurul jocului. Feluriţi necunoscuţi anonimizaţi prin răspândirea din lume, una din Olanda, alţii din Anglia, SUA sau Brazilia, dezbat nu numai probleme legate de lumea fantastică a jocului, ci şi felurite aspecte de tangenţă cultural-socială. Astfel filmul cult Rocky Horror Picture Show a popularizat imaginaţia băiatului meu vreme de aproape un an de zile. Am încercat fără efect să-l îndrept şi către alte filme, însă riposta sa era imediată. A acceptat genul standup comedy promovat de SNL sau la Comedy Central, însă RHPS rămânea pe locul întâi. Nici spectacolul live The Wall nu l-a impresionat. În momentul în care ne-am uitat amândoi la ultima propunere a grupului său de Guild War, şi anume Into the Woods, succes de Broodway cu Bernadette Peters, mi-am spus că acum este momentul să-l "şantajez": un film de-al tău, un film de-al meu!
A acceptat, convins fiind că nu am rival pentru Into the Woods lui! Wrong idea! De o săptână îmi savurez victoriile în lanţ! Cabaret de Bob Fosse, Singin in the Rain cu Gene Kelly şi My Fair Lady cu Rex Harrison l-au tulburat profund. Ingeniozitatea scenariilor, cursivitatea regiei, fermecătorul joc al actorilor şi mai ale geniul muzical al partiturilor muzicale l-au fermecat pe tânărul meu liceean. Îl ascult mulţumit cum fredonează diferite bucăţi din, mai ales, Cabaret şi mă gândesc de ce o astfel de acțiune culturală nu s-a petrecut la școală, într-un cadru instituționalizat şi după o schemă verificată la nivelul ministerului învățământului sau a inspectoratului de care aparține liceul. Răspunsul e simplu, nimeni nu se gândește la așa ceva. Filmul este poreclit a 8-a minune a omenirii, dar în școala româneasca acest fapt nu contează. Profesorii îşi împart atenția când spre pretenții salariale, când spre gradul crescut al volumului de meditații. Vreme pentru altceva nu există. De pildă, la nivelul clasei a 9-a a băiatului meu, diriginta s-a gândit să-i socializeze pe copii între ei şi i-a scos de-a lungul anului la operă. Inițiativa este foarte frumoasă, dar ineficientă. Să duci la operă niște agitați de 15 ani fără să le explici despre ce e vorba în acel spectacol, fără să le descifrezi tainele genului muzical (suficient de complicat), degeaba îi duci. Totul rămâne doar o acțiune bifată birocratic, fără eficiență sau urmări benefice de viitor.
Rămân la părerea că şcoala este disciplina socială cu cele mai mari, adânci şi iremediabile pierderi din toţi aceşti de după 1947, nu numai 1989.

Hingheri


joi, 12 septembrie 2013

Glumă pentru Buzdugan și Morar

Cica se modifica Codul Rutier, cresc amenzile. Sunt curios în cazul celor care vor să plătească amenda prin muncă în folosul societății, ce or să ”presteze” în cazul unei amenzi maxim preconizată de 3500 euro?
Neurochirurg sau cardiolog?

miercuri, 11 septembrie 2013

Oscar Benton

Urmează să cânte vină la București celebrul cântăreț american Oscar Benton sau ”a bui, bui, bui...”
Ceea ce impresionează trecătorul bucureștean la afișul dedicat concertului este subtitlu ”is still alive!” Exact, ar fi trebuit chiar adăugat și mai mult decât atât:

  • Mișcă!
  • Nu pute!
  • Muzeul Antipa NU reclamă pierderea niciunui exponat!
  • Vino și fredonează melodii pe care doar Radu Beligan și Ion Iliescu și le mai amintesc! 

joi, 5 septembrie 2013

Întrebare fără răspuns

În vacarmul acestui început de toamnă (eutanasiere maidanezi, Roșia Montana, etc) se caută soluții, se aruncă acuze, se recită alibiuri, rămâne totuși o întrebare fără răspuns:
- Când va răspunde Ion Iliescu? I s-a decolorat sângele de pe manșete și nimeni nu-l baga în seamă pentru decembrie 1989, ianuarie 1990, februarie 1990, martie 1990, iunie 1990...

Generozitate

Dl. M. S., președintele Federației Române de Fotbal a oferit părinților lui Ionuț (victima maidanezilor din sectorul lui Onțanu) 2 bilete la meciul de fotbal România - Ungaria.
Nu a dat mai multe bilete deoarece copiii familiei îndurerate pot să stea pe parcursul meciului cu bunica lor.

luni, 2 septembrie 2013

Cinema

Vara anului 2013, anotimpul nu ruda, a fost una dedicată blockbuster-elor hollywood-iene. Dintre ele, recent am vizionat 2:
- Iron Man 3
O capodoperă a american dream-ului, o culme a noțiunii de happy-end. Excelent la reuniuni familiale, în aburi de mici și broboane de bere. 10 + pentru rolulul lui Ben Kingsley, vreo 7+ pentru Robert Downey jr (el, săracu, duce și povara unui scenariu ”halucinant”), iar alde Gwyneth Paltrow și Guy Pierce, hm, mai bine fără notare.
- Fast and Furious 6
Spuneam mai devreme de obsesia pentru happy end? Ei bine, acum e hiper super happy end. Scenariștii Chris Morgan și Gary Scott Thompson bat câmpii cu o voioșie neîntâlnită. Sunt oameni care ajung în comă alcoolică, și tot nu au atâta imaginație cum au avut cei doi. Dintre multele măscării prezentate pe ecran (wow, soro, să vezi acțiunea cu tancul pe autostradă, în Spania! Dacă era să ținem doliu după câți mor pe podul ălă, că sigur erau români destui printre ei, doar e Spania, ei bine, luni dezile ascultam doar muzică simfonică la distribuitorii audio-video naționali), circul cu avionul e cireașa de pe tort. Nici Stallone în Rambo 1...100 nu a inventat prostii mai mari. Nici chiar ălora de au făcut parodia după Rambo, Hot Shots, nu și-au imaginat așa ceva! Jumătate din film, un avion se căznește să decoleze! Teoretic, pista aia r fi trebuit să aibă cel puțin suma kilometrilor de autostradă din România! e incredibil, ettonant de-a dreptul, sper să ia Oscar-ul 2014!
Altfel, ador o fixație a regizorilor hollywoodieni, și anume aceea în care un El și o Ea merg cu mașina pe o stradă aglomerată, viteza este de vreo 500 km/h, și totuși replicile sunt spuse ca la teatru: El se uită lung la Ea, așteaptă răspunsul. Ea ezită, se fâstâcește/rățoiește la el și tot așa vreme de minute bune, se uită unul la celălalt de parcă mașina aia ar fi condusă de altcineva...brrrr.

Ursoaica Mihaela

(de aici)
Mihaela Rădulescu a plecat la vânătoare după ursoaica care l-a agresat pe dragul ei Oțil.
Totul a pornit de la informația înfiorătoare, dar neverificată, că ursoaica i-ar fi tras o labă lui Dănuț...

Roșia Montana a învins!

(de aici)
DACIANA S-A DESCĂTUȘAT!

Apreciaza: