Doi prosti

Acum 24 de ani, un electrician brasovean se alatura sirului de martiri ai libertatii, alegand moartea prin foc decat viata sub regimul comunist.
Gestul sau, comparat adesea cu cel al cehului Jan Palack sau al budistului vietnamez Thich Quang Duc, nu a insemnat nimic nici atunci, ca nici astazi, pentru indelung adormitul popor roman.
Pe 2 martie 2013, ziua martirajului, mass-media romaneasca, in special cea video, si-a continuat linistita programul de indobitocire nationala, fabuland in continuare pe tema Eurovizionului sau a carnii de cal.
Musiu Crin Antonescu, care de altfel e vigilent si spiritual pe orice tema de interes national, nu a catacdisit sa aminteasca nimic despre Liviu Babes, despre insemnatatea gestului sau.
La fel de ramolit in actiune cand este de vorba de comemorarea martirilor anticomunisti este si bunicuta Iliescu. Nici el nu a socotit necesar sa rosteasca cateva ganduri pioase despre martir. Si de ce ar face-o?
De ce ar face-o astazi, cand nici in 1989 nu a facut nimic.
Atat Iliescu, cat si al lui Cacarau,  tot ceea ce fac acum faceau si atunci, in martie 1989, adica nimic. Cacarau probabil repeta vreun an de facultate si visa cu ochii larg inchisi la ce ar face el daca ar ajunge presedinte... Iliescu in 1989 se plimba conspirativ prin parcuri desertice, ferindu-se de umbrele trecutului lui moscovit si gandindu-se si el la ce ar face in locul lui Ceausescu...
Astazi acesti doi prosti ne intoxica existenta zilnica cu tot soiul de axiome legate de gandirea Mariei Sale, Poporul Roman, si neezitand in a ne condamna pentru vecie la o existenta sub zodia cretinismului de partid si de stat, inceputa sub Ceausescu, continuata sub Iliescu si desavarsita, aspirational, sub Cacarau!
Iarta-ne Liviu Babes, ca nu te-am meritat!