Joia lingurițelor

Recent, mastadontul cultural Humanitas (Cumanitas, pour connaisseur) a început să organizeze o serie de manifestări "ușoare, de vară", intitulate ghiduș Joia lingurițelor (http://www.humanitas.ro/grupul-humanitas/joia-linguri%C5%A3elor-%E2%80%93-o-dulcea%C5%A3%C4%83-cu-cafea-la-terasa-kretzulescu). Ieri am fost la a doua mea joie a lingurițelor (prima a fost la Andrei Plesu), unde alături de dl. Liiceanu a venit Maestrul Djuvara.
Serata a decurs perfect deoarece toți cei care eram acolo eram deja înregimentați în farmecul și șarmul domnilor Djuvara sau Liiceanu. De obicei, această serată se ține de-a lungul culoarului din fața librăriei Humanitas, lângă biserica Krețulescu. Acum, ori organizatori nu au avut încredere în acțiunea lor, ori au plăcerea morbidă să vadă oameni înghesuiți, nu știu, important este că aglomerația este uriașă și bineînțeles stânjenitor-umilitoare. De aceea, cei mai mulți, printre care și eu, stăm lângă biserica Krețulescu, de unde se aude chiar foarte bine (chiar și dl. Liceeanu a făcut aseară invitația de a audia serata de la umbra bisericii).
Ei bine, stând eu acolo două chestii mi-au trecut transversal prin minte. 1, vârsta spectatorilor. Serata dl. Djuvara a reunit foarte mulți auditori în vârstă și care afișeau un soi de mândrie pentru faptul că, forțând un pic, ei și Neagu Djuvara eru același leat, și, poftim, altă generație, alt spirit! Pe de altă parte, tot aici veneau în duete sfioase, foarte multe cupluri de îndrăgostiți. Apăreau, venind alene dinspre parcul din fața bisericii, îmbrăcați curat, cu o eleganță studiată (la ele) și se pare că toți erau în perioada de "curte", flirt platonic, deoarece niciun cuplu nu se tinea de mâini.
2, unde-s ai lor? Încă de pe vremea Bunicuței Iliescu în lumea intelighenției românești s-au format două tabere, la început pro sau contra Iliescu (acum Basescu, desigur), iar mai apoi s-au delimitat relativ politic, cu simpatii de dreapta sau de stânga. Mereu în dreapta s-au situat Pleșu, Liiceanu, Patapievici, Djuvara, Țuțea și mulți alți, care s-au dovedit mereu și foarte buni oratori, dar mai ales incomozi comentatori politici. Aseară mă uitam/ascultam pe dl. Djuvara și mă întrebam pentru cine din stânga politică m-aș înghesui să-l ascult (în ideea că ar veni tot atât de multă lume, desigur)? Un Răzvan Teodorescu sau o Zoe Petre? Augustin Buzura? Ori poate cameleonii PNL, Varujan Vosganian sau Adrian Cioroianu? Grea dilemă, și nu știu de ce dar am vaga impresie că discursurile lor ar avea ceva din discuțile libere de la Gâdea & Co.
Dar poate mă înșel...