Începând cu vinery, 13 ianuarie, ca urmare a demisie doctorului Raed Arafat, Bucureștiul, și aproape toată România, a pășit într-o nouă Revoluție. Invariabil toată lumea face comparația cu Revoluția din 1989, însă eu cred că ceea ce se întâmplă acum tot înspre titulatura de Evenimente se îndreaptă, aidoma suratei din 1989.
Pe de altă parte, nici revitalizarea mitului Pieței Universității din 1990 nu rezistă la comparatie. Basesecu nu este Iliescu, tot așa cum Ponta și Antonescu nu sunt Coposu sau Rațiu. Din păcate, nici idealurile tinerilor participant nu sunt comparabile. În 90 Piața era profund anticomunistă și democrată, astăzi asităm doar la un amestec de idei, format din eșecurile democrației românești strânse în 20 de ani și ecourile lui "Occupy Wall Street" contemporan.
Confuzia nemulțunirilor exprimate de protestatari nu mi se pare de bun augur. Viitorul nu-mi pare a suna bine pentru România. Schimbările ce se pot produce la nivel înalt pe acest fond de inconsistență doctrinară nu pot conduce la rezultate benefice economic si de perspectivă.
Sincer, dacă tot e să să ducă Basescu și ai lui la presiunea străzii, măcar să redevenim monarhie cu Regele Mihai în frunte!
Altfel cred că mult mai sigur va fi că vom avea o nouă promoție de revoluționari cu patalama la mână, și dracu știe cine o mai munci în țara asta ca să am și eu pensie peste 20 de ani...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu