Amintiri

Mai zilele trecute am avut drum prin centru Bucurestiului, mai exact zona cuprinsa intre parcul Cismigiu - Ateneu - Sala Dalles. Acum, nu stiu alti cum or fi, insa atunci cand trec prin locuri pe care le cunosc de mic copil (pe dreapta cum cobori pe Stirbey Voda inspre Sala Palatului, undeva pe langa carciuma Adagio de acum a fost cresa la care am petrecut o saptamana, doua din viata mea). Ei bine, desi n-am stat mult acolo si nici amintiri nu am, totusi, mereu cand trec prin zona un fior, o senzatie, ceva indefinibil de explicat ma tulbura!
Insa acum, zona este intr-o continua schimbare. Liceul N. Balcescu nu mai este cel pe care-l stiam eu, acum nu mai exista "pericolul" sa pierzi mingile de la ora de sport sutandu-le peste gard, in Stirbey Voda! Au aparut constructii noi, impozante, cam patratoase estetic, nimic nu mai e cum era acum...20 de ani. Nu acuz modificarile arhitectonice din viata unui oras, ma gandesc doar la faptul ca sunt momente in viata cand nu te mai simti acasa, acasa.
Am urcat pana pe blvd. Balcescu (Libraria Noi) si am vazut cladiri noi (chiar daca le stiam demult schimbate) iar sentimentul de neapartenenta la locurile intrucatva natale m-a socat de-a dreptul.
Treceam pe langa locul fostei gradini de vara a teatrului de comedie Ctin Tanase, astazi acolo se lafaie o latura impozanta a Biblioteci Academiei si m-am gandit ca daca o casa, doua m-au tulburat asa de mult, dar ce or fi simtit cei care au fost contemporani cu cartierul Uranus si pe urma au vazut crescand peste hidoasa Casa a Poporului!
Plimbate astazi pe aliniamentul proiectatului bulevard Uranus (sic!) si daca ai iubit candva orasul asta, incearca sa ramai neimpresionat de toate ciuntirile intalnite la tot pasul!