Weekendul trecut am vizitat Palatul Cantacuzino de la Busteni. Nu stii de el pentru ca se afla, ca atatea alte atractii turistice, intr-un fel de anonimat semi-underground. Chit ca oficial se cheltuie bani frumosi cu promovarea Romaniei turistice, pentru astfel de atractii muzeistice trebuie sa dai dovada si de aptitudini detectivistice (sic!). Dupa ce am vazut indicatorul inspre castel (multumita faimosului ambuteiaj de la Busteni!), am surfat pe net dupa informatii si ceea ce am aflat m-a indemant sa-mi iau familia si sa vizitam acest castel. Si efortul a meritat!
Tot ceea ce am vazut m-a facut sa ma gandesc la o latura putin discutata, si anume, cine au fost acei anonimi curajosi din perioada de inceput a comunizarii Romaniei? Acest palat a fost din 1947 spital TBC, si s-au gasit cativa sau poate doar un singur curajos incat prin actiunile sale sa salveze aceasta comoara istorica de la pieire. Tavane, seminee, usi monumentale sau picturi au fost salvate prin metode simple (acoperite cu panze, vopsite cu vopsele de ulei etc) si astazi dupa 70 de ani de comunism le putem admira sau ce e mai important pot fi readuse la viata prin restaurări relativ simple (pentru cercetatorii specializati in astfel de lucrari).
Ce ar fi fost daca palatul ar fi fost sediu CAP? Brrr, nici nu vreau sa-mi inchipui asa ceva!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu