joi, 28 decembrie 2017

Era ok și la 60

Teatrul Godot găzduiește în neortodoxa-i sală spectacolul lui Răzvan Vasilescu, Era ok și la 60. Dl.Vasilescu este la ora actuală unul dintre fruntașii box office-ului artei românești. Numele său atrage, personajele impun în interpretarea sa. Astfel că venind pe această turnantă a succesului de casă și a încrederii de sine, dl. Vasilescu se expune publicului său fidel într-un soi de monolog pseudo-intimist, vreme de circa 60 de minute, pe scena restaurantului ”Teatru Godot”.
Dacă acest spectacol avea loc înainte de 1990 sau înainte de apariția internetului, ar fi fost un succes de necontestat, dar așa... Astăzi spectacolul dl. Vasilescu se ia la trântă cu showuri similare ale lui Mike Tyson sau Billy Crystal (dacă ar fi să le amintim cel puțin pe cele ce pot fi văzute pe HBO GO cu subtitrare, altfel pe YouTube fiind alte mii de showuri similare) și pierde rușinos competiția. De ce?
Simplu. Un astfel de spectacol reclamă în primul rând sinceritate față de spectator. În momentul când artistic atingi un prag înalt, dominant, aparițiile pe o scenă se traduc în evenimente cu impact major. Publicul român își divinizează vedetele, le acceptă micile derapaje (chiar mă întreb cum ar fi reacționat publicul la un #metoo aruncat asupra renumelui de Don Juan al lui Sergiu Nicolaescu - dacă mai trăia, desigur - sau Ile Năstase ori Florin Piersic?), așa și spectacolul dl Vasilescu a început în aplauzele și chicotelile unui public avid să râdă, să se bucure și să-și răsplătească idolul cu aplauze necontenite. Din păcate, spectacolul e fals și, mai grav, prost construit. Se pornește pe o pantă intimă, a destăinuirilor proprii, dar continuarea este una bâlbâită, peticită cu glumițe captatio benevolentiae și triste derapaje de logică. Textul recitat este șerpuitor în jurul imaginii soției (autoritare ca orice soție, desigur), dar mai încolo această cărare este abandonată și se bat câmpii cu amintiri roz despre nu știm ce copilă tânără fermecată de sexagenarul actor, după care revenim voioși la soție pentru că...
Eșecul spectacolului dl. Vasilescu rezultă tocmai din neînțelegerea raportului dintre actor Actor și publicul său fidelizat. Dl. Vasilescu uită că el nu este un imberb stand-up comedy man (din tagma Costel, Bordea etc) care în lipsă de mesaj învârte aceleași glume despre dezvirginare, prima beție ... Nu, dl Vasilescu are ce să spună pe o scenă sau cel puțin ar trebui să aibă. Cariera-i de până acum ar trebui să-i fie sursă îndestulătoare pentru o oră de show. I-aș sugera să vadă măcar o dată spectacolul lui Billy Crystal, ”700 de duminici” și sunt sigur că va înțelege unde bat.
Încheind, spectacolul e slab. Plin de gafe de logică, de ar fi să amintesc câteva: într-un decembrie comemorativ, te apuci să spui că totuși comunismul nu a fost așa rău, că nu e rău de fel, uite, în Franța, de exemplu, Partidul Comunist este o forță politică importantă, de ce n-ar fi și la noi (?!)...desigur, nu acum, dar în viitor de ce nu.... Sau eterna harababură din capul multora, se amintesc anii 60, se ia lumea artistică occidentală și se suprapune peste cea românească. Elvis, Rolling Stones sau Beatles aveau celebritatea lui Justin Biber în închisa societate dejistă sau pre-ceaușistă! Vorbim de mișcare hippy în România Socialistă și avem tupeul să punem semnul egal între realitatea de atunci și Woodstock! Și câte și mai câte, păcat.
Păcat.

duminică, 19 noiembrie 2017

#scurtisime

1. un bărbat de 50 de ani s-a hotărât să-și facă schimbare de sex. Cică vrea să iasă la pensie mai devreme, ca femeile.
(aici stirea pe larg)

2. PSD invocă mereu votul poporului pentru a rămâne întreg mandatul la cârma țării, indiferent de rezultatele economice și sociale. Aceasta este o gândire de tip penal. Ai primit o sentință de 4 ani, o duci la capăt. Ieși mai repede doar dacă nu sunt bune condițile de trai din pușcărie. Dar pușcăria lor e Casa Poporului, cum să fie condiții rele acolo?

3. Azi am prins de la jumătate o știre despre roboții viitorului. Din una-n alta, cică roboții vor fi folosiți și în scopuri sexuale. Instinctiv am concluzionat: ”Ți-ai pula-n ei de roboți!”

4. Un coleg în birou îi explica altuia că ți se poate închide apa caldă (dacă nu o plătești), ți se poate închide căldura, curentul electric, dar în niciun caz apa rece. ”Apa rece nu se închide! Apa rece e ca aerul! Ce, aerul ți-l închide?!”

5. Doi la o bere. 
A murit Regele Mihai, spune unul. 
Mda, numai Iliescu nu se dă dus, răspunde celălalt. 
Amândoi sorb din berile de sub nasul lor. 
Hm, spune primul din nou, mai ști, poate moare și el mâine, poimâine! 
Fugi de aici! Nu-i creștinește să-l îngropi pe Rege, hohotind cu gura până la urechi!

6. Doi puști de circa 10...12 ani discută în autobuzul 300.
Ia uite ce plină e Piața (Victoriei) de mașini, sâmbăta nu e nicio mașina aici, dar nici una!
Păi, da, sâmbăta nu sunt mașini, sâmbăta sunt proteste.
Așa e, eu nu stau în București și la mine acolo nu sunt proteste. Apropo, ai auzit de Paradisul Verde, nu?
Da, am fost pe acolo și am văzut niște palate!
Da, acolo bogătași nu-ș fac casă cu etaj... ca să vadă lumea că au bani își fac case doar cu parter, dar foarte întinse, știi impozitul e pe suprafața locuită (wow!)! Noi stăm într- casă cu etaj.

7. O fetița de circa 3...4 ani se alinta pe lângă taică-su, în Auchan. ”Hai ia-mi o jucălieee...”. Tatăl îi răspunde calm, ”Nu am bani”.
”Ba da, ai pe CARD, raspunde fetița clar, fără să-l maimuțărească pe R cu L.

duminică, 2 iulie 2017

Efectul Magurele. Laserul Magurele

Bun găsit, doamnelor și domnilor, iată ne aflăm cu microfonul pe imperialul stadion Lujniki din Moscova unde 80.000 de spectatori, cât și aproape un miliard de telespectatori vor urmări cea mai recentă năzbâtie a proaspătului director FIFA, fostul mare artizan al driblingului, Olandezul zburător Marco van Basten, care a făcut el ce-a făcut și a înlocuit echipa gazdă a Cupei Confederațiilor cu echipa noastră națională. Mutarea surpriză a survenit ca urmare a aplicării în spiritul și litera legii a prevederilor ONU de sancționare a ocupantului Crimeei, pravoslavnica Mama Rusia.
Pe de altă parte, datorită sau din cauza scăpărilor de radiații de la giganticul laser de la Măgurele, o poartă intemporală s-a activat influențând parșiv și în deplin anonimat bunul mers al mecanismului socio-politic românesc. Astfel, până la apariția și pe plaiuri măgureleniene a celebrelor modele feminine cu trei sâni, aberații genetice ce au atins celebritatea cu anii în urmă, odată cu darea în funcțiune a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, urmările scăpărilor radioactive ale laserului și-au făcut efectele, pe de-o parte, asupra unității de monolit a coaliției de guvernare, iar pe de altă parte asupra componenței echipei naționale de fotbal.
Astfel, astăzi, campioana Europei, Portugalia, va întâlni nu atât echipa similară a României, cât mai ales, va întâlni un veritabil Dream Team al fotbalului românesc. Este o aglomerare nemaivăzută de constelații de geniu atât pe teren cât și pe banca de rezerve! Dar să prezentăm cele două echipe, în echipament roșu, în partea stângă a ecranului tv, binecunoscuta echipă a Portugaliei, pe care n-o mai spun că o știe oricine, iar de cealaltă parte se află aliniată, în echipamentul clasic galben, echipa României, având următoarea componență. În poartă, Mircea David, il Dio, în fața sa, unicul libero, Miodrag Căprioara Belodedici! Linia de fundași este întregită din, pe stânga, Iosif Vigu și Dan Petrescu, pe dreapta. La mijloc l-ați recunoscut deja, după celebrele-i jambiere căzute, pe Gică Gâscanul Dobrin, iar alături de el, inconfundabilul aristocrat al gazonului, Ilie Prințul din Bănie Balaci! Perechea de mijlocași este completată cu Gică Regele Hagi, pe stânga și Iuliu Gyula Baratki, pe dreapta. În fața lor avem tridentul ofensiv, devastator, de la stânga la dreapta, Iuliu Bodola, Ștefan Calul Dobay și Marius Fiara Lăcătuș! Cu alte cuvinte, grupul de antrenori principali Virgil Economu, Angelo Niculesco și Anghel Iordănescu, ajutați de secunzii lor Constantin Teașcă, Viorel Mateianu și Ștefan Covaci au aruncat în groapa cu lei un ucigător 3-4-2-1, îndestulător în a ne păstra viu jarul speranțelor unei victorii epocale, dacă nu cumva chiar epice! Mulțumim încă odată și pe această cale Uniunii Europene care ne-a dat nouă, românilor, onoarea de a construi cel mai performant laser atomic din lume! Fără acest laser și fără inconfundabila măiestrie și hărnicie românească această echipă națională nu se putea alinia astăzi în fața micilor ecrane, mulțumim!
Fluier de început! Hagi e lângă balon, dă să lovească mingea, dar zâmbește stânjenit și-i oferă lui Balaci onoarea de a începe partida. Ilie zâmbește la rândul lui și-l invită din priviri pe Dobrin să de-a el prima pasă. Gică își aranjează lent gulerul tricoului, privește către steaua roșie de pe palatul Kremlin și șutează mingea fulgerător înspre stegulețul de corner dreapta al portughezilor. Mingea îi șterge freza lui Ronaldo și este prinsă din alergare de Lăcătuș, care demarase de nebun odată cu atingerea de balon. Marius pătrunde în careu, îl păcălește din fentă pe Guerreiro, se ciocnește inexplicabil și uluitor de Bruno Alvez, sărind peste bietul lusitan și aterizând în zvârcoliri vulcanice pe uriașul Pepe. Penalty!
Portughezii îl înconjoară pe arbitru amenințându-l sau implorându-l după caz, dar penaltiul rămâne definitiv. Dobay se îndreaptă cu mingea înspre punctul cu var. Portughezii se retrag din careu și într-o tăcere de stepă siberiană se aude fluierul arbitrului. Dobay șutează de pe loc, fără avânt, pe centrul porții. Goool! Din fericire, Patricio se aruncase deja în dreapta, astfel că mingea doar î-i știftuiește jambiera stângă, pârjolind liniar locul pe unde a trecut. Altfel, plasa porții se întinde ca un năvod la o vânătoare de balene, icnind din toate încheieturile.
Este abia secunda 30 a partidei și România conduce campioana Europei cu 1 la 0. Băieții noștri se strâng în jurul lui Dobay, stârnind o mică horă a bucuriei. De pe margine Lazlo Boloni îl îndeamnă pe Baratki să se alăture bucuriei, dar nu mai e vreme, portughezi sunt cu balonul la mijlocul terenului, nerăbdători să egaleze. Arbitru fluieră și portughezii încep morișca de pase. Carvahlo, Silva  I, Silva II și bineînțeles Ronaldo. Meciul este frumos, are un ritm alert însă băieții noștri nu cedează. Belo și Vigu îl țin ca într-un clește pe Ronaldo, care neavând spor la fotbal, încearcă să impresioneze la circ, văicărindu-se pe gazon la orice atingere mai bărbătească. E deja minutul 20 și scorul este în continuare 1 la 0 pentru ai noștri. Dobrin pleacă în dribling de la mijlocul terenului ajunge în preajma careului lusitan, îl întoarce de două, trei ori pe Cedric, se apucă și de Pepe, se plictisește, zâmbește și întoarce mingea către Belodedici. De pe margine Angelo Niculescu urlă și-și smulge părul din cap, după ce în prealabil a dat de pământ cu șapca. Cornel Dinu i-o ridică de jos și i-o înapoiază scuturând-o de invizibile scame. Belodedici aruncă mingea înspre Hagi, Regele o preia și aleargă de-a lungul liniei de margine, îl driblează și el pe bietul Cedric, se oprește și șutează cu boltă înspre poarta lui Patricio. Ar fi putut fi un gol similar cu acela din partida cu Columbia, dar Patricio prinde mingea la vinclu! Aruncă balonul până la Carvahlo, acesta trece de presingul inexistent al lui Dobay și pasează înspre Andres Gomes. Acesta preia balonul fără oprire, îl by-pasează pe Balaci, se îndreaptă spre centru careului nostru aruncând mingea peste fundași, fix la întâlnirea cu lovitura de cap al lui Ronaldo. Este 1 la 1!
Băieții noștri se îndreaptă către centrul terenului, dar arbitru fluieră încheierea reprizei întâi. Ambele echipe se îndreaptă către vestiare. Deoarece nu a avut loc pe banca tehnică, fiind într-un continuu război cu federația de fotbal, marele Mircea Lucescu și-a găsit cu greu loc în tribuna din spatele băncii de rezervă. Agitat și gesticulând neobosit, Mircea Lucescu, dintr-un grup de suporteri pașnici ai lui Zenit Leningrad, cere introducere lui Romulus Gabor. Nu-i aude sau nu-i ia nimeni în considerare indicația tehnică. Pe culoarul jucătorilor, Cristoph Daum dă interviuri presei sportive de limbă germană, explicând faptul că s-a hotărât să ofere mai multe șanse jucătorilor români din campionate străine, cum ar fi de exemplu Lung junior sau Săpunaru de la Kayserispor. Pe de altă parte, deși l-a văzut doar făcând câteva sprinturi de încălzire de-a lungul primei reprize, lui Daum îi place foarte mult de Cămătaru, un jucător pe care-l vede foarte util pe postul de fundaș central cu veleități de fals 9.
Începe repriza a doua. În echipa noastră s-au făcut câteva schimbări. A ieșit Il Dio și a intrat Necula Tamango Răducanu, a ieșit Vigu și a intrat Emerich Dembrovski, a ieșit Baratki și a intrat Adrian Cobra Ilie. Văzând noua echipă din teren, știrea cum că o echipă de intervenție meșterește deja la remedierea scăpărilor radioactive de la Măgurele mi se pare nimic altceva decât o vorbă mincinoasă . Ce face Dorel cu mâna lui, nu mai dezleagă nici Dumnezeu din cer! Fluier de început. La lusitani au intrat Quaresma și Nani, dar nu văd în locul cui deoarece Lăcătuș are o altercație fără balon cu Pepe. Ambii jucători sunt pe gazon, zvârcolindu-se ca-ntr-un documentar BBC despre epilepsie. Arbitrul și jucătorii se strâng lângă cei doi. Nu-mi dau seama prea bine despre ce se întâmplă, faza seamăna mai degrabă cu o grămadă de rugby, în fine, doctorul Pompiliu Popescu îl conduce pe Lăcătuș la marginea terenului, iar pe Pepe îl conduce tot la margine, o ambulanță. Arbitru calmează spiritele și îi dă un cartonaș galben lui Lăcătuș și un cartonaș roșu lui Pepe. Partida se reia cu o minge de arbitru. Dobay cu fair play o oferă portughezilor șutând cu boltă înspre poarta lor. Din văzduh mingea cade spartă la picioarele lui Patricio. Arbitru îi arată un cartonaș galben lui Dobay pentru gest nesportiv. Fane reacționează și Virgil Economu îl schimbă imediat cu Rodion Cămila Cămătaru. Partida se reia, Quaresma declanșează morișca de pase a lusitanilor, și, oroare, Rică primește un gol printre picioare de la Nani, care a șutat de la 50 de metri, Rică fiind la 49 de metri de poarta noastră! Suntem conduși cu 2 la 1 și în echipa noastră au apărut disensiunile. Belo deoarece nu-ș permite să-l certe pe Rică, îl ceartă pe Gică Hagi! Decarul nostru se burzuluiește la Belo și îi face semn lui nea Puiu să-l schimbe. Acesta se conformează imediat și-l bagă pe Gică Popescu în locul lui Belo. Ronaldo protestează vehement față de această a 4-a schimbare a echipei noastre, dar laserul de la Măgurele să trăiască! De când cu radiațiile aste, tot anormalul e normal!
Partida reîncepe, Dobrin îi pasează lui Balaci, Ilie face un dribling scurt în fața lui Andre Gomes, înaintează, face un 1-2 cu Hagi, se îndreaptă spre centrul portughezilor și lansează o torpilă cu boltă perfectă spre punctul de întâlnire, fruntea golgheterului Cămătaru. Violența loviturii de cap cutremură plasa porții, deopotrivă cu întreaga asistență. Am egalat! Toată echipa noastră zburdă după Rodion. Ronaldo aplaudă discret reușita noastră. Cămătaru aleargă înspre prima cameră tv întâlnită, își ridică tricoul și putem citi textul tatuajului de pe piept: Who the fuck is Eugen Barbu?
Ne aflăm la jumătatea reprizei a doua, lusitani reîncep jocul. La noi Dan Petrescu e înlocuit de Ludovic Sătmăreanu și Dobrin de Lazlo Boloni. Angelo Niculescu bate cuba cu Dinu! Ronaldo nu mai zice nimic de aceste schimbări suplimentare și trece fulgerător cu mingea pe lângă jucătorii noștri, ajunge în preajma careului mare, zâmbește către fotografi și șutează năprasnic în vinclu nefericitului Rică. Suntem din nou conduși! Iese Tamango și intră Silviu Lung.
Cât timp băieții noștri reîncep partida sunt informat că operațiunea de remediere a scăpărilor radioactive continuă. Nu știu ce să zic, dar pe aici, pe stadion, nocturna dă semne minore de slăbiciune și parcă undeva deasupra Moscovei, dinspre Lubianka vine un nor negru. Pasele băieților nu par să mai aibă claritate și fantezie, Hagi pierde mingea în fața lui Nani care demarează în trombă înspre poarta lui Lung senior. Vigu, uitat pe teren de banca noastră tehnică, îi iese în întâmpinare și-l seceră irefutabil. Arbitru fluieră lovitură liberă pentru Ronaldo și eliminare pentru Vigu. Ronaldo își potrivește balonul, se dă câțiva pași în spate, își pune mâinile în șold și așteaptă fluierul arbitrului. Lung dirijează zidul din fața sa. Ronaldo șutează, Silviu e pe minge, dar, vai, Cămătaru deviază mingea cu capul direct în vinclu! E 3 la 2! Portughezii îl ridică-n brațe pe Ronaldo, ai noștri sunt căzuți la pământ fizic și moral.
Arbitru îndeamnă echipa României să reînceapă jocul, dar băieții simt că au plumb în picioare și-n privire. Știri de ultim moment spun că deja celebra echipă de tehnicieni repară de zor circuitele complicate ale laserului de la Măgurele. Nu cunoaștem rezultatele acestei munci, dar tare mi-e teamă că efectele scăpărilor radioactive s-au întețit. După cum apare scris și pe burtiera postului nostru tv, criza politică din România s-a încheiat, președintele Iohanis a acceptat noul guvern propus de PSD, guvernul Nicu Văcăroiu 2! Între timp portughezi mai fac o schimbare...iese Ronaldo! Doamne Dumnezeule, pe teren echipa României pierde cu ușurință balonul și primește un nou gol! De astă dată, golul a fost înscris după o sarabandă de driblinguri a noului intrat pe teren, nimeni altul decât celebra perla a Mozambicului, Eusébio da Silva Ferreira! Iar pe margine se pregătește să intre Figo la ei, și la noi tocmai a fost găsit Romulus Gabor! Auleo, Doamne ferește și apară, lângă Gabor, care primește ultime indicații de la Mihai Stoichiță, se află nimeni altul decât Dorin Semeghin! Ajutor, vă rog opriți echipa tehnică de la Măgurele! Ceva nu merge bine! S-au inversat polii dezastrului radioactiv! Ăștia ne omoară pe toți!
Intră Figo la ei, la noi Gabor...

Ajutor, faceți dracului ceva! Salvați Omenirea, opriți meseriași de la Măgurele! Totul a luat-o razna, Doamne Dumnezeule Mare! Dar uite, ăla de la tribuna oficială, care-i dă scatoalce lui Putin, nu e Stalin?....

Apreciaza: